Libertatea presei este marcată azi, de Ziua Mondială a Libertății Presei, de două rapoarte care indică un climat tot mai dificil pentru jurnaliști în România și un declin global al dreptului la informare, potrivit raportului „Starea democrației în 2025”, publicat de Coaliția „ONG-uri pentru Cetățean”, și Indexului anual al libertății presei al organizației Reporteri fără Frontiere.
Cele două documente au fost publicate la finalul lunii aprilie, înaintea zilei de 3 mai, și analizează, printre altele, presiunile asupra jurnaliștilor, libertatea de exprimare, accesul la informații și drepturile digitale.
Raportul „Starea democrației în 2025” susține că mediul în care activează jurnaliștii și activiștii din România a devenit mai ostil, fiind marcat de agresiuni fizice, jigniri din partea unor oficiali și campanii de discreditare. Documentul menționează cazul jurnalistei Emilia Șercan, despre care autorii spun că a fost vizată de o campanie de denigrare după dezvăluirile privind acuzațiile de plagiat la adresa ministrului justiției.
Raportul semnalează și intensificarea fenomenului SLAPP, adică acțiuni în instanță despre care autorii afirmă că sunt folosite pentru intimidarea vocilor critice. Potrivit documentului, astfel de procese includ cereri de daune morale disproporționate și pot viza jurnaliști, activiști sau organizații neguvernamentale.
În zona digitală, raportul acuză lipsă de transparență în aplicarea Regulamentului european privind serviciile digitale și susține că lupta împotriva dezinformării riscă să fie folosită ca pretext pentru măsuri disproporționate de eliminare a conținutului online. Autorii mai semnalează o pregătire insuficientă a unor funcționari în privința impactului inteligenței artificiale asupra drepturilor fundamentale.
La nivel internațional, Reporteri fără Frontiere arată că libertatea presei a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimii 25 de ani. Pentru prima dată în istoria Indexului Global al Libertății Presei, peste jumătate dintre cele 180 de țări analizate sunt încadrate în categoriile „dificile” sau „foarte grave”.
România se află pe locul 49 în Indexul RSF 2026, cu 67,71 puncte, în creștere cu șase poziții față de anul precedent, când avea 66,42 puncte. Evoluția plasează țara într-o zonă mai bună a clasamentului, dar rapoartele indică în continuare vulnerabilități privind siguranța jurnaliștilor, presiunile judiciare și accesul la informații.
Într-o zi dedicată libertății presei, concluzia celor două rapoarte este că jurnalismul rămâne sub presiune: prin procese, discurs public ostil, constrângeri economice și reguli folosite, în unele cazuri, împotriva celor care documentează subiecte de interes public.
