Atunci când suntem stresați, putem simți nevoia să mâncăm mai des sau să alegem alimente care ne oferă rapid o stare de confort: dulciuri, gustări sărate, produse bogate în grăsimi sau carbohidrați. De aceea, legătura dintre stres și greutate este reală, însă nu înseamnă că stresul îngrașă automat. Mai corect spus, stresul poate crea condițiile care favorizează acumularea kilogramelor în plus.
În perioadele tensionate, unele persoane mănâncă mai mult, dorm mai prost, fac mai puțină mișcare și își pierd mai ușor rutina alimentară. În timp, aceste schimbări pot duce la creștere în greutate. Pe de altă parte, există și persoane care, în perioade de stres intens, își pierd pofta de mâncare și slăbesc. Reacția depinde de organism, de obiceiuri și de durata stresului.
Stresul cronic poate influența și hormonii implicați în reglarea apetitului și a energiei. Cortizolul, cunoscut ca hormon al stresului, poate fi asociat cu pofta de alimente foarte calorice și cu depunerea grăsimii mai ales în zona abdominală, în special atunci când stresul este prelungit și este însoțit de un stil de viață dezechilibrat.
Nu putem elimina complet grijile, conflictele sau presiunea de zi cu zi, însă putem învăța să le gestionăm mai bine. O alimentație echilibrată, mișcarea regulată, somnul suficient și sprijinul emoțional pot reduce riscul ca stresul să se transforme într-un factor de îngrășare.
În unele situații, traumatismele psihice, anxietatea sau depresia pot contribui la schimbări importante ale greutății. De asemenea, dietele foarte restrictive pot deveni ele însele o sursă de stres și pot favoriza episoade de mâncat compulsiv sau relații nesănătoase cu mâncarea.
Stres negativ vs. stres pozitiv
Nu orice formă de stres este dăunătoare. Există și un stres pozitiv, numit uneori „stres bun”, care apare atunci când suntem implicați într-o activitate importantă, provocatoare sau plăcută. Acesta ne poate mobiliza, ne poate crește atenția și ne poate ajuta să performăm mai bine. Tracul artiștilor înainte de spectacol sau emoțiile sportivilor înainte de competiție sunt exemple de stres care poate avea un rol stimulativ.
Stresul negativ, în schimb, apare atunci când presiunea este constantă, copleșitoare și greu de controlat. El poate duce la iritabilitate, oboseală, pierderea motivației, dificultăți de concentrare și comportamente nesănătoase, inclusiv mâncat emoțional.
Sfaturi pentru persoanele stresate
- Preia controlul acolo unde poți. Nu poți controla toate situațiile, dar poți controla modul în care reacționezi la ele și alegerile pe care le faci zi de zi.
- Păstrează-ți obiectivitatea. Încearcă să privești situația ca și cum ai analiza problema unei alte persoane. Acest lucru te poate ajuta să găsești soluții mai clare.
- Identifică-ți resursele. Gândește-te la punctele tale forte, la lucrurile care te ajută de obicei și la persoanele pe care te poți baza.
- Nu te izola. Vorbește cu oamenii apropiați despre ceea ce te apasă. Uneori, o discuție sinceră poate aduce sprijin, claritate sau măcar sentimentul că nu ești singur.
- Rămâi realist optimist. Nu toate problemele se rezolvă imediat, dar multe devin mai ușor de gestionat atunci când le privești pas cu pas.
- Cere ajutor când ai nevoie. Nu trebuie să faci totul singur. Delegarea sarcinilor și acceptarea sprijinului pot reduce presiunea zilnică.
- Stabilește obiective realiste. Când îți propui lucruri posibile, reduci riscul de frustrare și decepție.
- Fii flexibil. Greșelile și nereușitele fac parte din viață. Important este să înveți din ele și să continui.
- Rezolvă problemele pe rând. Când încerci să le rezolvi pe toate simultan, stresul crește. Prioritizează și ocupă-te mai întâi de ceea ce este urgent sau important.
- Caută echilibrul. Ai grijă de alimentație, somn, mișcare, relații și timp personal. Echilibrul nu înseamnă perfecțiune, ci consecvență și grijă față de tine.
