Veganii sunt vegetarienii care au renunțat complet la hrana de origine animală: carne, inclusiv pește, brânzeturi, lactate și ouă. Din compasiune și respect pentru toate ființele, stilul de viață vegan, nonviolent, se poate extinde până la excluderea conștientă a tuturor produselor provenite din exploatarea animalelor, cum ar fi blănurile, pielea, lâna, mătasea, produsele cosmetice testate pe animale, precum și spectacolele de circ sau grădinile zoologice.
Cruntul adevăr din realitatea marilor industrii trebuie analizat și conștientizat, deoarece acestea chinuie, torturează și omoară anual miliarde de animale inocente, terestre și acvatice. Ca terapie în tratarea unor boli, dieta de specialitate prin hrană vie și-a recâștigat considerația în toate colțurile lumii, prin rezultatele sale viabile. Este important ca tratamentele naturiste să fie recomandate și ținute sub control de specialiști avizați.
Oamenii care aleg dieta vegană se bucură de tot ce oferă natura în materie de nutriție: fructe, legume, nuci, semințe, cereale și leguminoase. Oferta de rețete vegane este extrem de vastă și diversificată, atât în cărți de bucate editate în limba română, cât și pe internet.
Din cartea de bucate online a Ligiei Pop, raw food chef, adică bucătar specializat în bucătăria fără foc, amintim: sushi raw vegan, lapte de susan, telemea braziliană, iaurt de migdale, „ciorbă de burtă” fără burtă, hamburgeri și sarmale vegane, supă de alge marine, spaghetti din dovlecei, clătite de ardei roșu cu guacamole, orez sălbatic cu legume, budincă de chia, inimioare de cânepă sau negrese cu portocale „confiate” și glazură de ciocolată.
Alimentația raw înseamnă hrană vie. Marea majoritate a raw foodiștilor consumă hrană crudă în proporție de 70-80%, iar restul alimentelor sunt preparate termic, adică gătite. Tranziția spre un alt tip de alimentație trebuie făcută treptat și foarte bine documentat, pentru a evita riscul unor carențe în organism.
În sprijinul nostru vine dr. Langa Olivia-Diana, medic, terapeut și raw nutriționist în cadrul primului cabinet de nutriție raw-vegană din România, deschis la Cluj-Napoca. Interviul este prezentat în trei părți.
Care este piramida nutrițională corectă pentru raw-vegani?
Dr. Langa Olivia-Diana: Piramida nutrițională raw-vegană simplificată:
- La baza piramidei stă apa alcalină, ionizată. Se recomandă un consum de minimum 2 litri de apă pe zi, dintre care cel puțin jumătate de litru la trezire, pe stomacul gol, pentru a „spăla” toxinele acumulate pe parcursul nopții și pentru a pregăti tubul digestiv pentru absorbție.
- Alimentele de bază în raw-food sunt surse majore de vitamine, minerale, antioxidanți și fibre de calitate și asigură detoxifierea organismului, adică procesul de mobilizare și eliminare a toxinelor din țesuturi.
- Plantele cu frunze verzi, precum spanacul, țelina, leușteanul și pătrunjelul.
- Fructele și legumele proaspete, crude, neprocesate termic, preferabil de sezon.
- Alimentele medicinale sunt bogate în aminoacizi de calitate, cu absorbție eficientă, dar și în grăsimi bune, care „spală” tubul digestiv și nu se depun pe vasele de sânge și pe organele interne.
- Vlăstarii sau mlădițele din cereale, precum grâul, floarea-soarelui, broccoli și schinduful.
- Nucile și semințele crude, precum caju, migdale, in și susan.
- Ierburile-condiment, precum cimbrul, rozmarinul și busuiocul.
- Plantele medicinale, precum coada-calului, pătlagina și troscotul.
- Ierburile sălbatice, precum urzica, ștevia și leurda.
- Algele marine deshidratate, precum spirulina, dulse și wakame.
Cum se combină corect grupele de alimente?
Dr. Langa Olivia-Diana: Recomand moderația și echilibrul în combinarea alimentelor.
Dieta raw-vegană oferă o gamă largă de preparate gourmet, gustoase și sănătoase:
- pâinici din hrișcă, migdale, in sau ceapă;
- sosuri din pătrunjel, marinara sau guacamole;
- supe crude din roșii, avocado sau sfeclă roșie;
- feluri principale precum piure, chifteluțe și sarmale;
- „brânzeturi” și „lactate” din migdale sau susan;
- salate exotice sau de sezon;
- deserturi precum bomboane, ciocolată și torturi.
Una dintre principalele greșeli este supraalimentarea cu nuci și/sau semințe. Fie că sunt consumate sub formă de sosuri, pâinici, „brânzeturi” sau dulciuri raw-vegane, acestea vor suprasolicita în timp ficatul, care trebuie să le proceseze. Excesul va fi întotdeauna depozitat ca „rezervă” în zonele vizate: burtică, șolduri, coapse etc.
Ca reguli de bun-simț:
- pâinicile și „brânzeturile” se pot consuma de 2-3 ori pe săptămână;
- sosurile se pot consuma o dată pe zi, nu la fiecare masă.
Combinațiile fructe-legume în lumea raw-vegană sunt la fel de controversate ca și combinațiile amidonoase-leguminoase din alimentația ovo-lacto-vegetariană, cum ar fi pâinea cu mazăre.
Fiecare individ este unic, iar metabolismul reacționează diferit chiar și în cazul gemenilor monozigoți, adică identici. Recomand să îți asculți corpul și, în timp, vei reuși să identifici intoleranțele tale alimentare individuale, personalizate.
„Tu ești cel mai bun medic pentru corpul tău: oferă-i atenția de care are nevoie!”
Ce sunt enzimele și care este rolul lor?
Dr. Langa Olivia-Diana: Enzimele se împart în:
- enzime metabolice, responsabile de buna funcționare a organismului uman;
- enzime digestive, care intervin în procesul de digestie a alimentelor;
- enzime „vii”, conținute de coaja fructelor și legumelor proaspete și responsabile de autodigestia sau „biodegradabilitatea” acestora.
Este nevoie de 10 enzime metabolice pentru a sintetiza în organism o enzimă digestivă. Prin urmare, un aport suficient de fructe și legume proaspete, crude, neprocesate termic, ne va ajuta fundamental digestia, „cruțând” enzimele metabolice și permițându-le acestora să se ocupe de necesitățile zilnice ale organismului.
În cadrul unei alimentații complete, pe lângă consumul de apă pură, câtă importanță trebuie să acordăm zilnic ceaiurilor, condimentelor, sucurilor de legume și fructe?
Dr. Langa Olivia-Diana: Ceaiurile sunt excelente pentru perioada de iarnă, când temperatura corpului scade foarte mult. În conceptul raw-vegan, ceaiurile se macerează la rece, adică se lasă la infuzat timp de 24 de ore, în apă pură, rece sau ușor încălzită.
Condimentele fac parte din grupa alimentelor medicinale, deci au puternice proprietăți de tonifiere și regenerare a organismului. Este recomandat consumul moderat, dar constant, de condimente.
Sucurile de legume și fructe sunt absorbite extrem de rapid de organism, în câteva minute, și pătrund cu ușurință în celule. Beneficiul constă în dizlocarea toxinelor stocate de organism și în hrănirea locală a organului afectat.
Cum putem evita supraalimentarea cu fructe?
Mereu există tentația supraalimentării cu fructe, iar fructoza în exces slăbește sistemul imunitar, mai ales la persoanele bolnave. Cum să ne educăm luciditatea autocritică?
Dr. Langa Olivia-Diana: Fructele sunt foarte recomandate în perioada de vară și, în cazul persoanelor cu o sănătate bună, nu au nicio contraindicație.
În cazul persoanelor cu o stare de sănătate precară ori cu boală clinic manifestă, legumele crude reprezintă recomandarea de primă intenție. Spre deosebire de fructe, care sunt bogate în carbohidrați și care, prin urmare, vor suprasolicita în special pancreasul, dar și întregul sistem digestiv și endocrin, legumele crude, proaspete, alcalinizează, detoxifică și fortifică organismul, neutralizând aciditatea și dizlocând toxinele din celule și țesuturi.
Cum se prepară sucurile verzi și ce beneficii oferă?
O atenție tot mai mare o capătă în ultima perioadă sucurile verzi bogate în clorofilă. Cum se prepară și ce beneficii ne oferă?
Dr. Langa Olivia-Diana: Sucurile verzi sunt băuturi alcalinizante care grăbesc procesul de detoxifiere și regenerare a organismului. Se prepară în special din legume și plante cu frunze verzi, la care se pot adăuga superalimente verzi, precum pudra de spirulină, chlorella, iarba de grâu sau iarba de orz.
O cură de detoxifiere nu trebuie să dureze mai mult de o lună și poate fi sezonieră, la tranziția dintre anotimpuri, când apar majoritatea carențelor vitaminice și minerale.
Cum putem integra algele marine, vlăstarii și germenii în alimentația de zi cu zi?
În dieta vegană, algele marine, vlăstarii și germenii ocupă un rol important. Cum le putem integra în hrana de zi cu zi?
Dr. Langa Olivia-Diana: Cele trei alimente enumerate mai sus fac parte, de asemenea, din categoria alimentelor medicinale, deoarece furnizează micronutrienți de calitate, în cantitate optimă pentru organism, și nu este necesar consumul unei cantități impresionante pentru a obține efectele scontate.
Sugestii de consum:
- Algele marine, în formă deshidratată, se rehidratează timp de 30-60 de minute în apă și pot fi folosite ca atare în salate ori blenduite în sosuri sau pesto, cu adaos de caju și usturoi, pentru a neutraliza gustul și mirosul caracteristice.
- Algele marine sub formă de pudră se pot adăuga în sucuri sau smoothie-uri verzi.
- Vlăstarii se pot consuma ca atare, mărunțiți în salată ori trecuți prin storcător și adăugați în sucurile verzi, pentru un plus de proteine și clorofilă.
Care este aportul minim necesar de hrană crudă într-o zi?
Dr. Langa Olivia-Diana: Dieta crudivoră este o dietă micromoleculară. Nu mai numărăm calorii, proteine și carbohidrați, ci suntem atenți la proporția de vitamine, minerale și antioxidanți din alimentație, acele „rotițe” fără de care organismul nostru nu poate funcționa optim.
Optim ar fi să avem trei mese principale pe zi, la interval de 5-6 ore, într-un procent de minimum 75% hrană crudă.
