Ilie Bolojan a anunțat că va depune în Parlament, în calitate de senator, un proiect privind o nouă lege a salarizării bugetarilor. Premierul a afirmat că actualul nivel al cheltuielilor salariale din sectorul public este disproporționat în raport cu veniturile bugetare ale României.
Bolojan a declarat că proiectul este necesar inclusiv în contextul angajamentelor asumate prin PNRR. Întrucât guvernul este interimar și nu mai poate iniția proiecte de lege, premierul a precizat că inițiativa va fi depusă de el, în calitate de parlamentar, împreună cu alți miniștri care au și mandat în Parlament.
Potrivit acestuia, sunt analizate două variante pentru salarizarea din sectorul public. Prima presupune ajustări reduse ale veniturilor, care pot include atât creșteri, cât și scăderi. A doua variantă ar permite majorări salariale mai consistente, dar însoțite de reduceri de personal în instituțiile publice în care astfel de măsuri sunt justificate.
Premierul a susținut că salariile din sectorul public s-au distanțat de cele din mediul privat și nu au evoluat în funcție de productivitate. El a menționat că România are aproximativ 1,28 milioane de posturi în sectorul public, în condițiile în care se află printre statele europene cu cele mai reduse venituri fiscale, dar cu cheltuieli salariale ridicate ca pondere în taxele colectate.
Bolojan a comentat și cele mai recente date economice publicate de Institutul Național de Statistică, afirmând că nivelul ridicat al inflației și intrarea în recesiune tehnică nu reprezintă evoluții surprinzătoare. El a explicat că acestea sunt rezultatul mai multor factori, inclusiv al deficitelor bugetare mari, al efectelor războiului și al scumpirilor la carburanți și îngrășăminte.
Premierul a estimat că inflația anuală ar putea scădea în lunile de vară, în absența unor noi șocuri economice. Potrivit acestuia, inflația ar putea ajunge spre 8% în iulie și 7% în august.
Referitor la recesiunea tehnică, Bolojan a afirmat că economia traversează „momentul adevărului”, în care se observă efectele reducerii deficitelor mari. El a susținut că diminuarea deficitului arată că România se află pe o direcție corectă și a respins afirmațiile potrivit cărora această reducere ar fi fost obținută prin neplata facturilor.
Premierul a criticat politicile bugetare ale guvernelor anterioare, despre care a spus că au generat deficite mari prin creșteri de cheltuieli motivate electoral. Bolojan a comparat situația cu un incendiu care trebuie stins, afirmând că măsurile de corecție pot produce efecte negative, dar sunt necesare pentru stabilizarea finanțelor publice.
