Mâncatul compulsiv este o tulburare a comportamentului alimentar, dominată de exces și de o aparentă lipsă de control, adică de compulsivitate. Poate apărea atât ziua, cât și noaptea, în acest caz fiind asociat cu sindromul mâncatului nocturn.
Acest comportament poate conduce la obezitate și la apariția unor tulburări de tip nevrotic. Afecțiunea poate coexista cu tulburări psihice anterioare, afectează în special femeile și este depistată la aproximativ 30% dintre cele care urmează tratamente pentru scăderea în greutate.
5 cauze ale mâncatului compulsiv
- Corelarea cu dietele restrictive, aspre și rigide.
- Revenirea într-un mediu afectiv pozitiv după un regim de viață și alimentar foarte aspru.
- Încălcarea regulilor de menținere a unei diete alimentare sănătoase, mai ales în legătură cu ce mâncăm și când mâncăm, respectiv cantitate, calitate și program de mese.
- Intrarea într-o ciclicitate formată din regim de slăbire dur, alternat cu mâncat în exces și îngrășare ulterioară.
- Apariția unor complicații, precum obezitatea, depresia și retragerea socială.
Mâncatul compulsiv este un comportament adictiv, la fel ca oricare altul. Cei care au experimentat acest fenomen știu cât de greu este să reziști unei noi felii de pizza sau unei noi cutii de bomboane.
Apelăm la mâncare pentru că este la îndemână și este, așa cum o numesc unii cercetători, un „drog legal”. În plus, acest comportament ține și de valorile culturale. Promovând modele în care consumul te face să te simți bine, societatea le oferă o soluție celor care nu sunt mulțumiți cu ceea ce sunt sau cu ceea ce simt la un moment dat.
Ești într-o situație în care stima de sine este prea joasă? Atunci apare tentația de a mânca ceva bun, ca să te consolezi sau ca să te împaci cu tine.
Stimularea cerebrală profundă
O echipă de cercetători de la Universitatea din Pennsylvania consideră că stimularea cerebrală profundă ar putea reduce dorința de a mânca.
Acest tratament este deja aprobat pentru rezolvarea unor afecțiuni neurologice și psihiatrice, precum boala Parkinson.
Procedura nu dăunează niciunei părți a creierului și nu produce durere. Mâncatul compulsiv este o trăsătură comună la pacienții obezi.
Testele realizate pe șoareci de laborator au demonstrat că șocul electric reduce dorința animalelor de a mânca, iar cercetătorii cred că ar putea avea același efect asupra oamenilor.
În creierul șoarecilor, în zona numită nucleus accumbens, a fost implantat un electrod. Firele electrodului au fost conectate la un neurostimulator extern, un dispozitiv similar unui stimulator cardiac.
Atunci când este pornit, stimulatorul declanșează electrodul, iar acesta livrează continuu impulsuri de curent către creier. Astfel, s-a observat o scădere cu 60% a consumului de grăsimi.
Alimente care pot cauza dependență
Printre alimentele care pot cauza dependență se află:
- zahărul;
- sarea;
- ciocolata;
- popcornul;
- înghețata;
- cafeaua;
- mâncarea de tip fast-food;
- cartofii prăjiți;
- produsele lactate;
- pâinea.
Încearcă, pe cât posibil, să le eviți, mai ales atunci când psihicul tău nu este în cea mai bună formă.
